Satele comunei

Erbiceni

Satul Erbiceni este atestat documentar din anul 1436, prin documentul dat la Vaslui in 17 iulie, cand voievozii Ilie si Stefan intaresc mosia boierului Iurghici.

Teritoriul comunei Erbiceni reprezinta fostele mosii ale unor boieri, atestate documentar inca din secolul al XIV-lea, boieri care au avut proprietati in aceasta parte a Moldovei. Printre acestia amintim boierii: Iurghici si Cantacuzino-Pascanu in satul Erbiceni, Berlescu, Stefan Tomsa, Gheorghe Sturza si Lascarache Cantacuzino in satul Barlesti, Tautu si Ilinca Cantacuzino in satul Totoesti, Petru Schiopul si Costache Popovici in satul Spinoasa, Mihai Gheorghe Sturza in satul Spranceana.

Din curtea boiereasca a familiei Pascanu, care se gaseste mentionata si in Dictionarul Geografic al Romaniei din anul 1898, au mai ramas, dupa cel de-al doilea razboi mondial, numai cinci cladiri, din care doua sunt folosite ca spatii pentru activitatea de asistenta medicala, una ca gradinita pentru copii, una pentru Camin Cultural, iar a cincea a fost vanduta.

Parcul fostei mosii, in suprafata de 22 ha, este dat in administrarea Ocolului Silvic Podu-Iloaiei. Conacul propru-zis, unde a avut resedinta familia Pascanu, a fost ars in timpul razboiului, iar dupa anul 1945 a fost demolat, folosindu-se caramida la construirea unor dispensare umane in comunele Romanesti si Gropnita.

Comuna Erbiceni are ca principala cale rutiera de acces drumul judetean 281 Erbiceni-Lespezi, prin care se asigura legatura cu orasul Harlau la nord si cu drumul national Iasi-Roman, la sud.

Cu o pozitie centrala fata de celelate sate componente, localitatea Erbiceni este resedinta de comuna. Populatia actuala este de aproximativ 2.300 de locuitori, si aici, in centrul administrativ al comunei, se gasesc principalele institutii publice, de invatamant, sanitare, comert sau prestari servicii.

top

Barlesti

Teritoriul satului reprezinta foste mosii, atestate documentar inca din secolul al XIV-lea, ale unor boieri, din famiile Tomsa, Sturza si Cantacuzino.

Satul Barlesti este al treilea ca marime, cu o populatie de 650 locuitori. Copiii asezarii beneficiaza de scoala si gradinita.

Biserica din sat a fost construita la inceputul secolului al XIX-lea, de catre boieri ce apartineau familiei Cantacuzino. A fost reparata si este bine intretinuta, prin grija preotilor si a credinciosilor.

top

Totoiesti

Ca si satul Barlesti, Totoiesti a fost o veche mosie, ce a apartinut mosierilor Tautu si Ilinca Cantacuzino, atestata documentar inca din secolul al XIV-lea.

Cel de-al doilea sat ca marime, Totoiesti-ul numara peste 1.500 de locuitori. Aici functioneaza o gradinita, o scoala gimnaziala, una primara si o sala de festivitati.

Biserica din sat a fost construita la inceputul secolului al XIX-lea, de catre boieri ce apartineau familiei Cantacuzino, ca si cea din satul Barlesi. A fost reparata si este bine intretinuta, prin grija preotilor si a credinciosilor.

La Totoiesti se poate ajunge din Erbiceni, pe drumul comunal DC 113, Totoiesti-Erbiceni, modernizat in perioada 2003-2004 cu fonduri de la Uniunea Europeana prin Programul SAPARD.

top

Spinoasa

In estul comunei se afla satul Spinoasa. Populatia satului este de vreo 300 de locuitori. In sat functioneaza o scoala primara, o gradinita. Biserica din sat a fost ctitorita in anul 1840 de catre Profira, Elena si spatarul Gheorghe Popovici.

Si aceasta asezare reprezinta foste mosii, ce au apartinut boierilor Petru Schiopul si Costache Popovici, fiind atestate in aceeasi perioada, a secolului al XIV-lea.

Localitatea se afla pe drumul judetean DJ 281, Erbiceni-Lespezi. Satul are acces la calea ferata Iasi-Harlau, prin statia Spinoasa.

top

Spranceana

Cu o populatie de 330 de locuitori, asezarea este un sat mic, cu o scoala primara, o gradinita si o biserica. Reconstruirea bisericii vechi a inceput in anul 1955 si a fost reluata in anul 1963.

Mosiile vechi din aceasta zona au apartinut familiei Mihai Gheorghe Sturza, fiind atestate in aceeasi perioada, a secolului al XIV-lea.

Din Erbiceni se ajunge la Spranceana pe drumul comunal DC 114, modernizat in perioada 2003-2004 cu fonduri de la Uniunea Europeana prin Programul SAPARD.

top