Monografia Comunei

Istoria asezarii

Denumirea comunei este data de numele satului Erbiceni, care, avand o pozitie centrala fata de celelalte sate componente, devine resedinta de comuna. Numele satului, dupa documentele istorice, rezulta ca se trage de la numele boierului Iurghici, parcalab de Cetatea Alba, care a avut mosie in aceasta parte a Moldovei.

Modernizarea denumirii satului s-a facut prin palatizarea limbii de la numele Iurghici s-a folosit denumirea cel mai usor de pronuntat, cum a fost: Irghiceni, Ierghiceni, Ieribiceni, Erghiceni, respectiv Erbiceni in prezent.

Satul Erbiceni este atestat documentar din anul 1436, prin documentul dat la Vaslui in 17 iulie, cand voievozii Ilie si Stefan intaresc mosia boierului Iurghici, conform Documentelor Moldovenesti, vol.I, pag. 458-468, de M. Costachescu. Satul este mai vechi, deoarece nu putea sa se numeasca Iurgiceni decat abia dupa 2-3 generatii de stapanitori cu numele de Iurghici.

Pe teritoriul comunei au fost descoperite asezari din PALEOLITIC si MEZOLTIC, cat si din perioada de trecere la EPOCA BRONZULUI si FIERULUI (Atlasul Scolar - Istoria Romanilor, editia 2002, pag. 1 si 5). In Repertoriul arheologic al judetului Iasi, editia 1984, sunt descrise descoperirile unor piese de silex, materiale ceramice, necropole din perioada sec. al IV-lea si al V-lea cat si doua asezari umane din SARATURI si din MANASTIRE, apartinand culturii Horodistea-Erbiceni.

Analizele cu C14 radioactiv, efectuate de catre cercetatori americani in perioada 1979-1981, au stabilit ca varsta asezarii din FINAT-BAHLUI este de 7850 de ani (+ - 215 ani), inainte de Hristos. In total pe teritoriul administrativ al comunei au fost atestate 36 de situri istorice. Le puteti vedea apasand aici.

top

Geografia si economia zonei

Aceasta zona este cunoscuta si recunoscuta pentru conditiile bune de cultivare a plantelor, de crestere a animalelor, si de comercializare a lor, chiar si in alte tari. A fost si este un centru agricol de prim rang, dat de calitatea si fertilitatea terenurilor, de priceperea si harnicia locuitorilor sai.

In Dictionarul Geografic al Romaniei, din anul 1898, se mentioneaza: Boii cei mai frumosi si oile cele mai de rasa sunt productiunile acestei localitati. Comuna Erbiceni, ca urmare a rezultatelor obtinute in anul 1981 in activitatea economico-sociala si edilitar gospodareasca, a fost distinsa cu DIPLOMA DE ONOARE, acordandu-i-se un premiu in bani pentru ocuparea locului IV in intrecerea dintre comunele judetului Iasi.

Terenurile agricole din comuna ocupa peste 7200 de ha, din care arabil peste 5.280 de ha, pasuni si fanete 1.870 ha, ape si balti peste 50 ha.

Realizarile economico-sociale ale comunei au la baza activitatile din agricultura desfasurate in cadrul celor 2500 de gospodarii particulare, cat si din domeniul prestarilor de servicii. Acestea din urma sunt reprezentate prin activitatile de comert ale celor 45 de puncte comerciale, de posta si telefonie, morarit si presa de ulei, alimentare cu apa potabila si un centru de colectare a laptelui.

top

Religia si cultura

In cadrul comunei Erbiceni functioneaza cinci parohii ce au in dotare cate o biserica in fiecare sat si sunt deservite de cinci preoti. In prezent toate bisericile din comuna, prin grija preotilor si a credinciosilor, sunt reparate si bine intretinute.

Bisericile din satele Erbiceni, Birlesti si Totoesti au fost construite in perioada 1805-1865, de boieri ce apartineau familiei Cantacuzino, iar cea din satul Spinoasa a fost ctitorita in anul 1840 de catre Profira, Elena si spatarul Gheorghe Popovici. Reconstruirea bisericii din satul Spinceana a inceput in anul 1955 si a fost reluata in anul 1963, cand a fost terminata si sfintita.

In prezent toate bisericile din comuna, prin grija preotilor si a credinciosilor, sunt reparate si bine intretinute.

Comuna Erbiceni dispune de o bogata si, in mare parte, moderna retea de invatamant, formata din:

Reteaua asezamintelor culturale este alcatuita dintr-un Camin Cultural si o sala de festivitati in satul Erbiceni, precum si din doua cladiri in satele Totoesti si Spinoasa. Cladirile acestor asezaminte sunt vechi, construite dupa anul 1900, si nu pot fi folosite. Activitatea culturala se desfasoara mai mult la nivelul scolilor si bibliotecilor din comuna (o biblioteca comunala si doua biblioteci scolare).

top

Personalitatile comunei

Prin amabilitatea Fundatiei Culturale Erbiceanusunt disponibile datele de mai jos despre personalitatile locului:

Constantin Erbiceanu (1838 - 1913) - Fiul preotului Ioan Ionescu din satul Erbiceni - Iasi, istoric, teolog, elenist, membru al Junimii, membru activ al Academiei Romāne (din 1899), membru al societatilor savante de la Constantinopol, Hellenikos Philologikos Syllogos (din 1866) si Hetairia Mesaionikon Spoudon (din 1889). A studiat la Seminarul Socola, la Facultatea de Teologie din Iasi si la Facultatea de Teologie si Litere din Atena, unde a obtinut doctoratul in teologie. A predat istoria bisericii universale, dreptul canonic si teologia dogmatica la Seminarul Veniamin Costache din Iasi. A predat teologia la Facultatea de Teologie din Bucuresti, iar la Facultatea de Litere din Bucuresti a predat limba elena. In martie 1895 a fost ales decan al Facultatii de Teologie din Bucuresti. Dintre lucrarile sale, amintim: Istoria Mitropoliei Moldovei si Sucevei; Cronicarii greci care au scris despre romani in epoca fanariota; Viata si activitatea Mitropolitului Moldovei, Veniamin Costache; Ulfila, viata si doctrina lui sau starea crestinismului in Dacia traiana si aureliana; Barbati culti greci si romani si profesori din Academiile domnesti din Iasi si Bucuresti, din epoca zisa fanariota (1650-1821); Viata mea, scrisa de mine dupa cat mi-am putut aduce aminte. De asemenea, a fost redactor la periodicele Revista Teologica din Iasi (1882-1886) si Biserica Ortodoxa Romana (1887-1913).

Vespasian Erbiceanu (1863 - 1943) - Licentiat in filosofie si teologie la Universitatea din Kiev si īn drept la Universitatea din Iasi, judecator la Ocolul 2 Iasi, apoi consilier la Inalta Curte de Casatie si Justitie si prim-presedinte al Curtii de Apel din Chisinau. In 1918 a infiintat la Chisinau revista Cuvantul Dreptului, pe care a condus-o pana in 1930. A fost autorul lucrarilor: Evolutiunea morala (1891); Conceptia sociologica a dreptului penal (1898); Energia din punct de vedere juridic. Studiu (1903); O noua conceptie a dreptului de proprietate al imaginei. Studiu juridic (1904); Tendintele noi in drept. Studii de drept civil si penal (1906); Legiuiri locale basarabene. Istoric, texte si jurisprudente (1921); Nationalizarea justitiei si unificarea legislativa īn Basarabia (1934) s.a. A fost membru corespondent al Academiei Romane (din 30 mai 1932).

Constanta Erbiceanu (1874 - 1961) - Fiica academicianului Constantin Erbiceanu. In 1893, a fost una dintre primele fete absolvente cu bacalaureat din Romania. In acelasi an a plecat la Leipzig pentru a-si continua studiile muzicale. Dupa o bogata activitate concertistica, s-a dedicat activitatii pedagogice, fiind una dintre intemeietoarele scolii pianistice romanesti, creatoarea "metodei Erbiceanu", maestra unor pianisti de renume, precum Valentin Gheorghiu sau Silvia Serbescu.

Laurentiu Erbiceanu (1876 - 1936) - Fiul academicianului Constantin Erbiceanu. Absolvent al Scolii de Poduri si Sosele din Bucuresti. Si-a inceput activitatea in anul 1901, la lucrarile de constructie a Portului Constanta, devenind unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai inginerului Anghel Saligny. A lucrat la portul Constanta timp de 25 de ani, incepand ca inginer asistent si ajungand pana la functia de director general. Intre 1918 si 1923 s-a ocupat de refacerea si extinderea portului, construind digul de larg, statia de petrol, podurile metalice, instalatiile de pompare, locuinte tip pentru lucratorii din port, platforma superioara a liniei de cale ferata Constanta - Bucuresti, remiza de beton armat, sisteme de drenaj pentru stoparea alunecarii falezei (Metoda Erbiceanu) etc. Intre 1923 si 1936 a fost directorul tehnic al Creditului Industrial. Principala sa opera este volumul Date statistice asupra portului Constanta, publicat īn 1919..

Constantin (Dinu) Erbiceanu (1913 - 1998) - Fiul lui Laurentiu Erbiceanu. Dupa absolvirea Liceului Spiru Haret din Bucuresti, in 1931, ca sef de promotie, si a Facultatii de Constructii a Politehnicii din Bucuresti, a devenit inginer in anul 1936, fiind conferentiar universitar la Politehnica din Timisoara si avand un post la Creditul Industrial. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a fost mobilizat ca ofiter de geniu si a coordonat constructia mai multor poduri peste Prut si Nistru. Inclinatia sa umanitara si filantropica s-a manifestat atat in timpul persecutiilor comuniste, cand a ocrotit numeroase persoane impotriva carora se manifesta furia totalitara (a fost comparat, de catre Duiliu Zamfirescu jr., cu faimosul Oskar Schindler), cat si atunci cand si-a donat biblioteca tehnica Asociatiei Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri, pe cea muzicala Universitatii de Muzica George Enescu din Bucuresti si alte sute de volume valoroase Bibliotecii Nationale. Dincolo de competenta sa profesionala, Dinu Erbiceanu a fost un spirit enciclopedic, interesat de toate roadele sufletului si mintii omenesti, si un spirit vertical, care si-a aparat in mod curajos principiile, nu numai afirmandu-le, ci si punandu-le īn practica.

Constantin Laurentiu Erbiceanu (nascut in anul 1939) - Fiul lui Dinu Erbiceanu. A absolvit Liceul Spiru Haret din Bucuresti (1956, sef de promotie, ca si tatal sau) si Facultatea de Constructii Civile si Industriale din cadrul Institutului de Constructii din Bucuresti, devenind inginer in anul 1961. A proiectat si coordonat numeroase si importante lucrari de constructii in tara si strainatate. Reprezentantul actual al familiei, Constantin Laurentiu Erbiceanu este fondatorul Fundatiei Culturale Erbiceanu si duce mai departe traditia profesionala si filantropica a stramosilor sai. Este initiatorul ideii si cel care o pune in practica, dedicand timp si resurse financiare pentru a cinsti memoria stramosilor si pentru a perpetua o misiune sociala si culturala pe care acestia si-au asumat-o.

top